Pr.Prof. Univ. Dr. Stelian Tofană a slujit Sfânta Liturghie în Parohia Sfântul Nectarie Dej

Sute de credincioși au participat astăzi la Slujba de Bobotează de la Biserica Sfântul Ierarh Nectarie de pe strada Crângului din Dej. Slujba de sfințire a apei a fost oficiată de către pr.prof.univ.dr. Stelian Tofană de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj Napoca și Adrian Antoneac, preot slujitor al Spitalului Penitenciar Dej.

La final, părintele Ioan Buftea a mulțumit părintelui profesor pentru împreună-slujirea oferită, și pentru cuvântul de învățătură.

„Botezul Mântuitorului în Iordan poartă și denumirea de „Epifanie” sau „Teofanie”, termeni care provin din limba greacă si înseamnă „arătare”, „descoperire”. Praznicul reprezintă reactualizarea momentului în care Fiul lui Dumnezeu Iisus Hristos, la 30 de ani, vine la Iordan, se botează cu botezul pocăinţei – a lui Ioan –, El Cel fără de păcat, asumând păcatele întregii omeniri, pe care le va răscumpăra prin scump sângele Său, pe Golgota.” a afirmat părintele Stelian Tofană, în cuvântul de învățătură.

Cuvântul agheasma în limba greacă înseamnă apă sfinţită. Agheasma mare se săvârşeşte la Bobotează, în amintirea botezării Domnului de către Ioan în Iordan. Agheasma mare se ia dimineaţa, pe nemâncate, înaintea anafurei iar atunci când credinciosul se împărtăşeşte, după aceasta. Timpul când se consumă este din Ajunul Bobotezei, până la Odovania praznicului. Originea şi vechimea slujbei Iniţial, sfinţirea apei de la Bobotează era legată de botezul catehumenilor, care se săvârşea în ajunul praznicului, seara (până târziu în noapte)şi pentru care se sfinţea apa necesară la botez. Ulterior, desfiinţându-se catehumenatul şi generalizându-se pedobaptismul, s-a păstrat sfinţirea apei, legată de praznic, ea căpătând altă semnificaţie. Precum accentuează arhiepiscopul Simeon al Tesalonicului, în ziua Bobotezei se face nu numai reînnoirea botezului Domnului, ci şi a harului botezului primit de fiecare dintre noi. Originea slujbei Aghiasmei mari este, în tot cazul, Ierusalimul, unde se păstra amintirea puternică a botezului Mântuitorului prin mâna Înainte-Mergătorului, în apele Iordanului; de aici ea s-a răspândit la Antiohia, apoi la Constantinopol şi în Asia Mică. De acea, rânduiala de azi a slujbei Aghiasmei mari e atribuită de tradiţie, în întregime, Sfântului Sofronie, patriarhul Ierusalimului (+ 638), căruia în Mineiul pe ianuarie i se atribuie troparele care se cântă la începutul slujbei, iar în Molitfelnic i se atribuie frumoasă rugăciune pentru sfinţirea apei.