Date de contact:
Preot paroh Dorin CHIȚIA
Adresa: Sǎnmârghita nr 236, Comuna Mica
Telefon: 0764189523; 0264226762
Email: sanmarghita @ protopopiatulortodox.ro
Istoricul parohiei:
Satul Sânmărghita, parte a comunei Mica, jud. Cluj, este situată în extremitatea nord-estică a a Câmpiei Transilvaniei, aproape de confluenţa Someşului Mare cu Someşul Mic. Timp de peste 100 de ani, documentele menţionează fie locul pe care se afla mănăstirea (1330 – terra Sanctae Margarethae), fie mănăstirea (1332 – Sancta Margareta), fie pe egumenul acesteia (1332 – sacerdos de Sancta Margaretha). Cu siguranţă, mănăstirea nu a fost întemeiată în loc pustiu, mai ales că sarea, prezentă şi aici, a fost o resursă cu mare putere de atracţie ori înainte ori după întemeierea ei de unde şi numele purtat anterior de Sarmagata
Ortodocşi dintru început, românii din Sânmărghita au devenit greco-catolici ca efect al hotărârilor sinodale din 1696-1700 şi a diplomelor leopoldine din 1700. Mult timp, însă, o parte dintre credincioşi au rămas ortodocşi, abia în 1773, grerco-catolicii reuşind să se impună.
În 6 ianuarie 1768, cu prilejul unei vizitaţiuni canonice, episcopul Atanasie Rednic, consemna mărturia preotului Toader, potrivit căreia, biserica în care slujea – „Sf.Ierarh Nicolae“ – a fost construită de strămoşii lui, în urmă cu 140 de ani.
Informaţia preotului este destul de apropiată de adevăr, căci în 1585, este menţiont un cantor (István deáknak= cantorul Ştefan) pe care noi îl bănuim a fi slujitor al bisericii românilor, în 1692 satul avea preot, iar pe unul din clopotele bisericii este gravat anul 1654 inscripţionat „Christos Nonori Butri“?.
În acelaşi an, 1768, o parte a credincioşilor rămaşi fideli ortodoxiei, aveau o capelă amenajată într-o casă închiriată cu 8 groşi de la baronul Gh. Kemény.
Biserica de zid cu hramul „Sf Nicolae“ existentă în 1867 a fost renovată în 1924 şi 1946.În 6 octombrie 1954, vechea biserică a fost binecuvântată de Episcopul Nicolae Colan.
Prin anii 1970, cu toate îngrijirile de care a beneficiat în cursul celor 250 de ani de existenţă, biserica dădea semne că nu va mai putea rezita prea mult vremii, drept care, au început demersurile pentru salvarea ei.În 1977, după obţinerea autorizaţiei de demolare parţială nr. 16 din 11 august 1968, meşterul Şoos Marton din Sic, a început lucrarea de reconstrucţie, din vechea biserică păstrând doar turnul. Lucrarea a fost finalizată în 1978. În acelaşi an, 1978, biserica fost înzestrată cu un iconostas sculptat de Aurel Măcicăşan din Nima, iar în anii 1983-1944 împodobită cu pictură de Constantin Bumbu din Căşeiu. Vechiul iconostas, datat 1700, a fost dat spre păstrare bisericii monument istoric din Mănăstirea. Reconstruită şi împodobită astfel, biserica a fost resfinţită în 1 septembrie 1985 de Ep. Vicar Justinian Chira Maramureşanu: în 8 octombrie 2000 şi în 19 septembrie 2002 de Ep. Vicar Dr. Irineu Pop Bistriţeanu, iar în 30 Ianuarie de cǎtre Ep. Vicar Vasile Someşanul.
Casa parohială: exista în 1733. În 1760 erau două case parohiale: una ortodoxă, una greco-catolică. Casa actuală, construcţie de zid cu 4 camere, a fost edificată la începutul secolului al XX-lea. A fost renovată în 1924 şi modernizată în 1997-2000..
În 1692, popa Grigore din Hangu, jud. Neamţ, a vândut un exemplar din Cazania lui Varlaam, (Iaşi în 1643) preotului Ursu din Dindeleag (acum Livada-Gherla) cu 21 florini. De faţă şi martori la târg, au fost tatăl cumpărătorului, preotul Metodie din Căşeiu, Lazăr, birăul (primarul) satului Dindeleag, popa Grigoraş din Sânmărghita şi fiul acestuia, popa Ioan. Cât timp a slujit popa Grigoraş şi dacă Ioan a rămas paroh în locul tatălui său şi până când, nu ştim.
` În 1733, preot satului era popa Lup.Presupunem că tot el îi păstorea şi pe credincioşii greco-catolici din Braniştea de vreme ce, în 1732, s-a îngrijit de construirea bisericii lor. Cât timp a slujit popa Lup, cine erau cei trei preoţi (doi ortodocşi, unul greco-catolic) menţionaţi în 1760-62 în conscripţia Buccow, nu ştim, aşa cum, din cei patru preoţi menţionaţi în 1768 (trei greco-catolici şi unul ortodox) ne sânt cunoscuţi doar cei trei preoţi greco-catolici ordinaţi (hirotoniţi) de Episcopul P.P.Aaron: Popa Andrei, Popa Alexa, reverendissimus Nassodi Theodorus (Toader, Teodor, Teodor Nasodi), notar districtual, paroh până în 1777 şi protopop al Tractului Sânmărghita, fiul preotului Dumitru din Năsăud şi ginere al preotului Pascu din Nireş, în 1769 recompensat băneşte de Consistoriul blăjan pentru fidelitate faţă de uniaţie, A participant la Sinodul Diecezan din octombrie 1781
Popa Leontin Pop Sânmărghita sfinţit la 27 noiembrie 1764 de către episcopul Dionise Novacovici pentru parohia Mintiu Gherlei la biserica Sf. Ap. Petru şi Pavel recomandat de catre protopopul Ioan de la Sic şi de d-ul Ianoş
Nemeş Vasile, absolvent al Seminarului Teologic „Sf. Barbara“ din Viena, hirotonit în 1777, a fost paroh şi protopop al Sânmărghitei (1777-1796), inspector al Districtului Şintereag (probabil vacant) şi ajutor al viceprotopopului Unguraşului, Matei Pop (9 decembrie 1792-?), director al Şcolilor Normale din Blaj şi inspector al celor din Transilvania (1796-1808); paroh şi protopop al Sărvad-ului (acum Sărăuad), jud. Satu-Mare. În calitate de membru al Comisiei de revizuire şi aprobare a editării cărţii, a înzestrat cu note din Sf. Scriptură Catehismul cel Mare. A decedat în 1822
Gyulai Constantin, născut în 1764. În 1787, la 23 de ani, a pleact la Lemberg, pentru studii teologice pe care le-a absolvit cu success în 1793. În toamna aceluiaşi an a fost numit profesor de logică la Blaj. În 1797 a fost numit paroh al Sânmărghitei şi administrator al Districtului Protopopesc Unguraş (Balványosvárályá), din comitatul Solnoc Interior. Din 1804 până în 1834, când a decedat, a fost paroh şi viceprotopop Becleanului.
Luca Vasile, născut în Seleşti(?) din părţile Sălajului. După studii secundare şi teologice la Blaj, în an şc. 1813/1814 a fost numit professor de sintaxă. Din 1814 pănă în 1816 a fost professor de retorică la Liceu şi profesor de filosofie la Seminarul Teologic. În an. şc 1816/17 a fost profesor de filosofie la Liceu. În 1817-1828 a fost paroh al Sânmărghitei. În 1828 a fost răpus de o boală grea.
Colceriu Simion (Kolcser-Corăbianu Simion), fiul preotului Ioan Colceriu, parohul Dejului, născut în 1806, a fost paroh Sânmărghitei şi vice-arhidiacon al Districtului Protopopial al Unguraşului, apoi, din 1831 până în 1864, al Sânmărghitei. A decedat în 27 februarie 1864.
Colceriu Izidor, fiul lui Simion, născut în 1833, hirotonit în 1859, a fost capelan tatălui său din 1860. A decedat în 24 februarie 1865 la doar 32 de ani.
Mureşan Grigore (Gregorius Mureşianu), născut în 1816, hirotonit în 1842, paroh, vice-arhidiacon al Districtului Sânmârghita, inspector şcolar districtual al şcolilor confesionale greco-catolice şi asesor consistorial. A decedat în 7 septembrie 1875.
Dragoş Grigore (Dragosiu Gregorius), localnic, căruia o fericită întâmplare i-a asigurat un loc în istoria anecdotică a literaturii, s-a născut în 1843 în familia cantorului. În 1869, după absolvirea Gimnaziului, s-a înscris la Seminarul Teologic din Gherla. În 1872 s-a înscris în societatea culturală a seminariştilor gherleni, „Alexi-Şincaiana“, al cărei preşedinte era consăteanul şi colegul său, Ioan Goron. În 1873, după terminarea cursurilor, a fost hirotonit şi numit administrator parohial în Dragu-Hida, unde a slujit până în 1876, când a reuşit să se transfere în satul natal. În 1890 a fost numit notar districtual. Fiica sa, Elena (1885-1974), s-a căsătorit cu Rebreanu Vasile a lui Tănase (1880-1962) din Chiuza, preot în Lacu (1905-1917) Balda (1917-1927) şi Şomcutu Mic (1927-1947). Fiica lor, Elena, nvăţătoare, s-a căsătorit cu învăţătorul Vasile Hădărean. Le-a fost nepot scriitorul Dan Rebreanu. A decedat în 9 ianuarie 1915 si este inmormantat în cimitirul satului.
Salvan Pavel, născut în 1859 în Beclean pe Someş. Absolvent al Gimnaziului blăjean (1880) şi al Seminrului Teologic din Gherla(1884). Hirotonit în 1884. Administrator parohial în Ceaba (1884-1915) şi Sânmărghita (1915-1932), notar districtual (1886), asesor consistorial, şi administrator al Tractului Protopopial Reteag (1932). Pentru convingerile sale politice, în anii 1916-1918 a fost închis de autorităţileaustro-ungare. A participat la Marea Adunare Naţională de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918. Ne-a lăsat câteva însemnări din anii luptei pentru făurirea României Mari.
Tabără Gheorghe, născut în 25 aprilie 1896 în Prislop-Năcut (acum cartierul Liviu Rebreanu), în familia Tabără Alexandru şi Maria, n. Năsăudean. Absolvent al Liceului din Năsăud (1918) şi al Academiei Teologice din Gherla (1922). Căsătorit cu Victoria Oltean, fiica preotului Oltean Teodor şi a Nastasiei, n. Mihalca. Hirotonit în 1922 pe seama parohiei Ceaba unde a slujit până în 1932. A administrat parohia Sânmărghita din 1932 până în 1951. În octombrie 1948 a trecut la ortodocşi, împreună cu cei 1055 enoriaşi ai săi.
Din iulie 1951 până în noiembrie 1952, serviciile religioase au fost asigurate de preoţii: Truţă Sabin din Beclean pe Someş, Sonea Florian din Reteag, Rusu Ioan Micu Gheorghe, Bodea Viorel, Vădean Ioan din Rugăşeşti.
Ţiboc Ioan, născut în 3 decembrie 1913 în satul Chintelnic, com. Şieu-Măgheruş, jud. Bistriţa-Năsăud, în familia Ţiboc Grigore şi Maria, n. Rotar. Studii: Şcoala Primară din Chintelnic (1922-1927), Şcoala Normală de Învăţători din Năsăud (1922-1933), Academia Teologică Ortodoxă din Cluj (1940-1043). Căsătorit în 2 mai 1942 cu Livia Micu, fiica preotului Micu Gheorghe, născută în 5 aprilie 1922 în Vima Mare. Hirotonit în 20 iunie (diacon) şi 12 iulie (preot) 1942. Învăţător în Valea Unguraşului (04.03-30.06.1936), Bozieş (20.10.1936-31.08.l937), Tulbureni-Hotin (15.09.1937-31.08.1938), Albeşti-Bistriţa (0109.1938-30.09.1940), preot în Costeni (27.06.1943-31.12.1944), Vima Mare (01.05.1945-31.05.1949), Silivaşu de Câmpie (02.05.1949-31.10.1952), Sânmărghita (01.11.1952-31.12.1965), Şintereag (01.01.1966-?). Hirotesit iconom (1964). Copii: Doina-Livia-Veturia, n. în 04.11.1943, Romulus Mircea, n. în 04.06.1952.
Soporan Grigore, născut în 14 martie 1941 în satul Năoi, com. Cămăraş, jud. Cluj, în familia Soporan Alexandru şi Nastasia, n. Boia. Studii: Şcoala Primară din Năoi (1949-1956), Şcoala de Cântăreţi Bisericeşti şi Seminarul Teologic Ortodox din Cluj (1956-1961), Institutul Teologic Ortodox de rang Universitar din Sibiu (1961-1965). Profesor la Liceul din Sărmaş, jud. Mureş (01.01.1965-11.04.1966). Căsătorit în 26 mai 1966 în Bistriţa cu asistenta medicală Emilia Mânecan, născută în 31 martie 1942 în com. Ţaga, jud. Cluj. Hirotonit în 1 (diacon) şi 2 (preoti) iunie 1966 în Cluj-Napoca de Ep. Teofil Herineanu. Preot în Sânmârghita (01.06.1966-31.05.1967), Sântioana cu filia Cesariu (01.06.1967-31.01.1974), Ţaga cu filia Ghiolţ (01.02.1974-30.04.1992). Hirotesit iconom (28.10.1979). Copii: Alexandru-Petru, n. în 01.09.1966, Grigore-Gabriel, n. în 30.09.1973.
Groşereanu Mircea, născut în 27 august 1946 în com. Groşerea-Filiaşi. În familia Groşerean Todor şi Elisabeta, n. Aninoşeanu. Absolvent al Seminarului Teologic Ortodox din Craiova. Căsătorit cu Elena Lepădat, născută în 21 decembrie 1966 în satul Scoiec, com. Andreeşti-Gilort. Hirotonit în 30 august 1967 în Cluj-Napoca de Ep. Teofil Herineanu. Preot în Sânmărghita (01.10.1967-31.12.1971).Copii: Gabriel, n. în 07.10.1967.
Chirilă Gavril, născut în 17 decembrie 1953 în satul Măgoaja, com. Chiuieşti, jud. Cluj în familia Chirilă Ioan şi Maria. Studii: Şcoala Elementară de 4 ani din Măgoaja (1961-1964), Şcoala Generală de 8 ani din Chiuieşti (1964-1968), Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca (1968-1973), Institutul Teologic Ortodox de rang Universitar din Sibiu, promoţia 1978. Căsătorit în 18 august 1973 cu Sabina Purdea, născută în 24 mai 1949. Hirotonit în 27 şi 30 august 1973 de Arh. Teofil Herineanu. Preot în Sânmărghita (1973-1978), Dej I (01.04.1978-prezent).. Secretar la Oficiul Protopopial Ortodox Român Dej.
Ciceu Simion, născut în 15 aprilie 1954 în com. Ciceu-Mihăieşti, jud. Bistriţa-Năsăud, în familia Ciceu Simion şi Ana, n. Haitonic. Studii: Şcoala Generală din Ciceu-Mihăieşti (1961-1969), Liceul „Alesandru Papiu Ilarian“ din Dej (1969-1973), Institutul Teologic Ortodox de grad Universitar din Sibiu (1974-1978). Căsătorit în 19 august 1978 cu învăţătoarea Maria Canea, născută în 3 ianuarie 1954 în Dej. Hirotonit în 17 şi 18 noiembrie 1978 în Cluj-Napoca de Ep. Vicar Iustinian Chira Maramureşanu. Preot în Sânmărghita (01.11.1978-30.06.1996), Urişor (01.07.1996-24.05.2006). Hirotesit sachelar (03.09.1985). Copii: Călin Adrian, n. în 1979, Simion Vasile, n. în 1982. A decedat în 24 mai 2006.
Pop Todor Vasile-Călin, născut în 11 aprilie 1973 în Dej, preot în Sânmărghita (15.09.1996-31.07.2006), Urişor (01.08.2006-prezent).
Chiţia Dorin, născut în 15 decembrie 1967 în com. Cuciulata, jud. Braşov, în familia Chiţia Valer şi Aurica. Studii: Şcoala Generală şi Liceul de Chimie Industrială din Făgăraş, promoţia 1986, Facultatea de Istorie-Filozofie (1995) şi Facultatea de Teologie Ortodoxă (1997) a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Căsătorit în 18 iulie 1998 cu Baias Laura Lucia, născută în 16 septembrie l974, Valea Groşilor. Muncitor la Combinatul Chimic din Făgăraş (06.09.1986 – 31, 05.1989), D.M.P.S. Braşov (11.02.1991 – 10.08.1998), Asociaţia Filantropică „Christiana“ din Cluj-Napoca (01.01.1997-10.08.1998), preot în Măcicaşu (01.12.1998-31.08.2006), şi în Sânmărghita (01.09.2006-prezent). Copii: Ioan Alexandru, n. în 24.06.1999, Teofan Sebastian, n. în 04.01.2001, Ştefana Maria, n. în 03.07.2006.
Cantori: Micheş Teodor (Theodorus Mikeş)-1867, 1877, 1882, 1886, 1890, 1894, 1896, 1898, 1900, 1903, 1906; Dunca Grigore (Gregorius Dunca), cantor una docens 1914; Suciu Andrei, 1947 diplomat; Suciu Petre. Rusu Augustin, Mureşan Grigore,
În 2011 cantori erau : Moldovan Ioan, Raţiu Ioan si Paraclisier, Rusu Andrei .
Bunuri de patrimoniu. Clopote: unul cumpărat în 1936 de la Fabrica „Nicolae Ionescu şi fii“ din Bucureşti; alte două cumpărate la 1 septembrie 1937 de la Fabrica de Clopote „Oituz“ a lui Gh. Dumitrescu de 51 de sânmărghiteni aflaţi la muncă în Bucureşti, .
Tabel cu statistica populatiei, pe grupe de etnie si religie în satul Sânmǎrghita, în anul 2011*
| Localitatea | Etnie | Religie | |||||||||||||||||||||||||||||||
| romanǎ | maghiar | rus | rrom | Ortodox | Reformat | R. catolic | Gr. Catolic | Penticostal | Adventist | martor iehova | alte rel. | ateu | nedeclar | ||||||||||||||||||||
| Sanmarghita | 665 | 264 | 2 | 19 | 632 | 240 | 1 | 6 | 12 | 29 | 19 | 3 | 1 | 7 | |||||||||||||||||||
Activitaţi cu copiii în parohie
Dupǎ Vecernia de Duminicǎ mai ales în timpul vacantelor desfǎsurǎm anumite activitǎţi cu copiii, cateheze, invatarea unor rugǎciuni sau cântǎri pentru strana Bisericii, participarea la strana prin rostirea de rugǎciuni la Vecernie, Acatist sau Sf. Liturgie. Programul continuǎ cu jocuri de grup cu scop de socializare, sau cu tematicǎ Biblicǎ.
În fiecare an de Rusalii se sfinţeşte ţarina satului, pe rǎnd ieşind la hotarele satului în cele 4 puncte cardinale.
Despre părintele Dorin CHIȚIA:
Nǎscut în 15- 12 – 1967.
Scoli Absolvite:
Liceul de Chimie Industrială din Făgăraş, promoţia 1986,
Facultatea de Istorie-Filozofie (1995) a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca.
Facultatea de Teologie Ortodoxă (1997) a Universităţii „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca.
Hirotonit, preot în 31. 10. 1998 pentru parohia Măcicaşu (01.12.1998-31.08.2006), şi transferat la cerere în parohia Sânmărghita (01.09.2006-prezent).
Grade profesionale: gradul I, din 01. 01. 2012.
Distincţii: Sachelar din 28. 06. 2002, Iconom din 30. 01. 2010.
