Sari la conținut

Parohia Codor

Pr. Mihai BotnariucDate de contact:

Preot paroh Mihai BODNARIUC

Adresa: sat Codor, str. Principală nr.19

Telefon:

Email: [email protected]

Istoricul parohiei:

Satul Codor, comuna Jichişu de Jos, jud. Cluj, situat în imediata vecinătate a oraşului Dej, a fost atestat pentru prima dată la sfârşitul secolului al XII-lea, mai exact, în anul 1198. Situat la 285 m altitudine d.n.m., satul se află în prezent în raza administrativă a comunei Jichişu de Jos, având, pe lângă aceasta, ca vecini: oraşul Dej, Ocna Dejului şi Pintic (suburbii ale municipiului Dej), satele Şigău şi Jichişu de Sus, aparţinătoare administraţiei comunale de la Jichişu  de Jos.

În prima jumătate a secolului al XVII-lea, satul Codor avea o biserică, situată în cimitir, cu hramul ,,Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”. Deşi despre această biserică nu cunoaştem mai multe amănunte, existenţa ei este atestată de ştirea pe care o avem despre preotul ortodox de aici care, după cum se menţionează, în anul 1668, a primit un exemplar din Cazania lui Varlaam. Prima menţiune documentară a bisericii din Codor o găsim abia în anul 1733, după ce, între timp, în 1700 sau nu mult după acest an, satul a fost trecut la greco-catolicism.

Între anii 1887-1888 credincioşii au construit o nouă biserică cu acelaşi hram. Aceasta a fost zidită din piatră şi cărămidă, iar de lucrări s-a îngrijit preotul Perhaiţa Zorobabel, parohul din Jichişu de Jos. În anul 1926 biserica a fost reparată şi renovată, în 1965 electrificată, iar patru ani mai târziu a fost pictată de pictorul Vasile Hudici din Cluj-Napoca. Sub grija preotului paroh, Gavril Giurgiuca, în anul 1977, biserica veche de zid a fost extinsă şi, mai apoi, repictată în întregime. Doi ani mai târziu a fost resfinţită de episcopul vicar  de atunci, Justinian Chira Maramureşanul, la data de 2 septembrie 1979. O nouă resfinţire a ei, după unele lucrări de reparaţii, a avut loc la 1 noiembrie 1988.

După anii  ’90,  biserica a fost din nou reparată, tencuită în terasit cu incizii de scene biblice (1998-1999) şi repictată de pictorul Vasile Niţescu din Bucureşti (2001). Respectivele lucrări s-au făcut în timpul preotului paroh Alexandru Fărcaş, resfinţirea locaşului de cult fiind săvârşită de Î.P.S. Bartolomeu Anania (29 septembrie 2002).

   Preoţi slujitori

  • 1688 – pr
  • 1730 – preot căruia nu-i cunoaştem numele, dar despre care ştim că s-a înnecat în Someş.
  • 1733 – păstorea preotul Lucaci.
  • 1760-1762 – 52 de familii reveniseră la ortodoxie şi se aflau doi preoţi: unul ortodox şi unul greco-catolic.
  • 1767 – preoţii Chedar Matei din Salatiu şi Popovici Filimon, localnic.
  • 1776 – Preotul Ioan (parohia readusă la uniaţie).
  • 1780-1785 – Matei.
  • 1785 –- Podea Grigore.
  • 1835 – Simion Pop, localnic. Născut în 1803, hirotonit în 1827 şi trecut la cele veşnice la 8 aprilie 1885, după 58 de ani de preoţie, numai in Codor.
  • Până în pragul primului război mondial postul de paroh a rămas vacant.
  • 1914- 1920 – Mânzat George : n. 21 aprilie 1988. Dej. Studii: Şcoala Primară şi liceul în Dej, promoţia 1909; Academia Teologică Greco-Catolică din Gherla, promoţia 1914. Căsătorit cu Maria Anca, fiica notarului din Reteag şi a Elenei Pop, sora lui I.P. Reteganul. A fost ulterior preot în Dej II – Urişor, Dej I, iar din 1927, protopop greco-catolic de Dej, până în 1948. A fost redactor la câteva periodice dejene şi autor al volumelor: Monografia oraşului Dej (1926), Mănăstirea Strâmbului (1934), Istoria românilor din oraşul Dej (1921), Icoana Maicii Domnului de la Nicula (1936).
  • 1929-1934 – Huza Valer: n. 4 decembrie 1895 în Gherla, din familia Huza Vasile şi Elisabeta Tomoiagă din Mintiul Gherlii. Studii: Scoala primară în Gherla (1902-1905), Liceul Petru Maior din Gherla (1905-1914), Academia Teologică greco-catolică (1914-1918) din Gherla. Funcţionar la Ocrotiri Sociale Dej (1919-1920), arhivar la episcopia greco-catolică din Gherla (1920-1925), preot misionar în Mekespport (S.U.A), preot paroh în Codor (1929-1934). În 1935 s-a căsătorit clandestin cu Otilia Rusu din Codor şi a fost înlăturat din preoţie. În 1955 a fost reprimit în preoţie fiind preot paroh în Batin-Valea Unguraşului, până la pensionare. Cunoştea limbile română, maghiară, germană, engleză. A murit în 1989 în Dej.
  • 1953- Budu Augustin – n. 21 martie 1890, în Hăşmas. În familia preotului Budu Andrei şi Terezia. Studii: Şcoala romano-catolică (1897-1901) şi Liceul maghiar din Dej; Liceul Fundaţional Grăniceresc din Năsăud, Academia greco-catolică din Gherla (1910-19214). Căsătorit cu Margareta Hossu, fiica preotului Hossu Ioan şi Letiţia. Hirotonit în 24/27 septembrie 1914 în Gherla de episcopul Iuliu Hossu. Administrator parohial în Hăşmas (1914-1934); Codor (1953); Rus (1954); Dobrocina (1955-1961). A trecut la cele veşnice în 13 septembrie 1967.
  • 1953-1973 – Căienaru Emil – preot în Vima Mare (1935-1938), Nuşeni (1938-1940), Jichişu de Sus (1941-1953), Codor (1953-1973).
  • 1974-1988 – Giurgiuca Gavriil – n. 16 iulie 1950, în Dumbrăviţa, în familia Giurgiuca Simion şi Maria. Studii: Şcoala Elementară din Dumbrăviţa (1957-1962) şi din Beclean (1962-1965), Liceul din Beclean (1962-1965), Seminarul special de la Curtea de Argeş (1971-1974), Institutul de Teologie Ortodoxă de grad universitar din Sibiu, promoţia 1979. Căsătorit în Cluj-Napoca (1974) cu profesoara Aurelia Magda din Ciceu Giurgeşti. Hirotonit în 23/24 iulie în Cluj Napoca de arhiep. Teofil Herineanu. Preot în Codor (1974-1988), Coldău (1988-prezent).
  • 1988-2010- Fărcaş Alexandru – n. 9 iunie 1953 în Mintiul Gherlii, în familia Fărcaş Ioan şi Susana. Studii: Şcoala elementară din Mintiul Gherlii, Şcoala profesională din Satu-Mare, Liceul ,,Ady Şincai” din Cluj Napoca, Seminarul Special din Curtea de Argeş, Facultatea de Teologie ortodoxă din Cluj Napoca, promoţia 1994. Căsătorit în 20 august 1977 cu profesoara Floarea Marinescu din Mintiul Gherlei. Hirotonit în 17/18 septembrie 1977 în Poiana Sohodol şi Alba-Iulia de ep Emilian Birdaş. Muncitor la Complexul de Industrializare a Lemnului din Gherla (1971-1974); preot în Deag-Luduş (1977-1981), Pădureni (1981-1988); Codor (1988-2010); secretar la oficiul Protopopial Dej 1990-1991.
  • 2010-2018: Bidian Mircea. Născut la 27 iunie 1976.  Educație: decembrie 2008, Doctor – Magna cum laude – Universitatea ,,Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Teologie Ortodoxă, cu teza: Sfântul Teodor Studitul (759-826). Relaţia Biserică-Stat în Imperiul Bizantin în timpul său.  Octombrie 2002-octombrie 2008: Studii de doctorat cu frecvenţă la Universitatea ,,Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca,  Facultatea de Teologie Ortodoxă, Specialitatea Istorie Bisericească Universală. Februarie 2008: stagiu de documentare, Tübingen, Germania. Octombrie 2005-octombrie 2006: studii (Istoria Bisericii Vechi şi Patrologie) la Eberhard Karls Universität Tübingen, (bursier al  Diakonisches Werk der EKD). 2004-2005: bursă de limbă germană la Facultatea de Teologie Evanghelică din Sibiu (bursier al Diakonosches Werk der EKD). 2002-2004: perioadă de pregătire doctorală/Şcoala doctorală – Universitatea ,,Babeş- Bolyai”, Cluj-Napoca, Facultatea de Teologie Ortodoxă. 1999-2000: Studii Aprofundate, Universiatea ,,Babeş-bolyai”, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Specialitatea Istorie Bisericească Universală. Titlul disertaţiei: Sfântul Simeon Noul Teolog. Cunoaşterea lui Dumnezeu. 1995-1999: Facultatea de Teologie Ortodoxă, Cluj-Napoca. Specializarea: Pastorală. Lucrarea de licenţă la disciplina Istorie Bisericească Universală. Titlul lucrării: Sfântul Simeon Noul Teolog. Căile către Dumnezeu. 1994-1995: student al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii, Cluj-Napoca. 1990- 1994: Colegiul Tehnic Energetic, Cluj-Napoca. 1982-1990: Şcoala Generală cu clasele I-VIII din satul Sava, comuna Palatca, judeţul Cluj. 1 octombrie 2010 – 1 iulie 2018: preot paroh în Codor, protopopiatul Dej (hirotonit 19/26 septembrie 2010 de P.S. Vasile Someşanul). 2006-2007: A suplinit, prin delegaţie, cursul de Patrologie şi literatură pospatristică  de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca. Seminar de Istorie Bisericească Univerală la aceeaşi facultate (primul semestru). 2002-2004: În calitate de doctorand cu frecvenţă, sub tutela Pr. Prof. dr. Ioan Vasile Leb, a ţinut seminarii de Patrologie şi  Istorie Bisericească Universală pentru Secţia Pastorală, Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca. 2000-2002: profesor titular de religie la Şcoala ,,Horea, Cloşca şi Crişan” din Turda, detaşat la Liceul de Indusrie Uşoară din Cluj-Napoca . 1999- 2000: profesor suplinitor de religie la Liceul ,,Onisifor Ghibu” din Cluj-Napoca. 1995- 2000: cântăreţ bisericesc în filia Băgaciu, parohia Sava.
  • 2018-prezent: Mihai Bodnariuc.

Despre părintele Mihai Bodnariuc:

Datele sunt în curs de actualizare.