Sari la conținut

Parohia Câțcău

image028Date de contact:

Preot paroh Ioan MARGINEAN 

Adresa: localitatea Citcau , nr.

Telefon: 0762685258

Email:prmarginean @yahoo.com

Istoricul parohiei:

Hramul bisericii : Sfantul Prooroc Ilie si Sfantul Ierarh Nicolae

Biserica parohiala este construita in stil de nava cu pridvor , pronaos , naos si altar.

Potrivit tradiţiei, biserica de lemn demolată în 1914 pentru a face loc celei actuale, data de la începutul veacului al XIV-lea având, deci, o vechime de 500 de ani. Deşi lipseşte un suport documentar pentru susţinerea acestei vechimi, iar datările bazate pe tradiţie, pe oralitate, au puţine şanse să primească atestat de autenticitate, faptul merită, totuşi, luat în considerare.

Existenţa câtorva familii nobiliare româneşti –Maxim, Prodan, Bratan, s.a.- bine situate economic şi politic, a unor personalităţi cu funcţii la nivelul comitatului, calitatea de reşedinţă voievodală a satului, cel puţin în veacul al XVI-lea, vecinătatea cu Episcopia Vad, sunt suficiente argumente pentru a presupune măcar că o asemenea aşezare nu putea să nu aibă un lăcaş de cult.

La sfârşitul secolului al XVI-lea, voievodul Maxin de Cîţcău a întemeiat satul Drăghia. În 1647, slujea aici preotul Pop Ilie, cu siguranţă la altarul unei biserici. Dacă la circa o jumătate de veac de la întemeiere Drăghia avea biserică şi preot, nu suntem îndreptăţiţi să considerăm că, întemeiat la începutul secolului al XIV-lea, Cîţcăul avea demult aşa ceva?

Prima menţiune documentară a bisericii datează, însă, abia din 1733. Dacă aceasta este biserica despre care tradiţia spune că ar fi fost construită la începutul secolului al XIV-lea nu ştim, dar ştim că aceasta este cea demolată în 1914 pentru a face loc celei actuale, de zid.

Iniţiativa construirii unui lăcaş de cult mult mai spaţios, mai durabil, mai frumos, aparţine preotului Dionisie Vaida. În 1907, stârnit poate şi de faptul că în câteva parohii de pe Valea Someşului mijlociu s-au construit edificii de cult în stilul eclectic al bisericii din Căşeiu, promovat de arhitectul italian Antonio de Baizero din Udine, părintele Vaida a mobilizat interesul credincioşilor faţă de o asemenea lucrare, care s-au arătat dispuşi să contribuie cu materiale, muncă şi bani la realizarea proiectului. Timp de câţiva ani s-au adunat materiale – piatră şi cărămidă – şi bani – 3293 coroane şi 96 fileri depuşi la banca „Someşana” din Dej. Se zice că piatra a fost adusă de la Urişor, iar cărămida confecţionată pe plan local.

În septembrie 1912, părintele Vaida a fost numit preot în Gherla , aşa încât, continuarea sau sistarea lucrării pe care a iniţiat-o, depindea de succesorul său la administrarea parohiei. Acesta, preotul Ioan Paşca, s-a dovedit a fi mult râvnitor şi cucernic, întrutotul dăruit slujirii enoriaşilor săi. N-a trecut nici un an de la instalarea sa şi, în 1/14 iulie 1913, antreprenorul Ioan Moldovan din Beclean, căruia i-a fost încredinţată lucrarea, a început să sape în jurul bisericii şanţurile pentru fundaţie. In 6/19 Iulie 1913 s-a pus piatra de temelie. In 7/20 Iulie 1913 , fundaţia a fost sfinţită de protopopul Ilariu Boroş însoţit de toţi cei 12 preoţi ai Tractului protopopial Cîţcău şi de doi preoţi din Tractul Vad. La sfârşitul lunii octombrie, clădirea era ridicată în roşu. În 2 noiembrie, protopopul Ilariu Boroş a  sfinţit crucea care a fost ridicată pe turlă. La începutul verii anului 1914, după terminarea cursurilor şcolii confesionale, sala de clasă a fost transformată în biserică temporară, măsură necesară pentru a facilita continuarea lucrării, respectiv, dezmembrarea vechii biserici de lemn lăsată, din considerente de cult şi spaţiu, sub cupola celei noi, tencuirea şi zugrăvirea interiorului, montarea  iconostasului, ş.a.

Continuarea lucrărilor a impus contractarea unor împrumuturi şi solicitarea de ajutoare instituţiilor de stat şi bisericeşti. Un împrumut de 400 de coroane a fost obţinut de la banca „Someşana” din Dej şi altul de 2.000 de coroane, de la Grigore Birtaş din Căşeiu, acesta pentru plata lui Măcicăşan Ioan, autorul iconostasului. În 14 iulie, Ministerul Cultelor din Budapesta a donat parohiei 6.000 de coroane din Fondul Religionar de Stat, iar în septembrie, Francisc Iosif împăratul Austro-Ungariei a trimis 200 coroane.

Declanşarea primului război mondial a prejudiciat construcţia bisericii care nu a putut fi finalizată decât peste 7 ani, amândoi meşterii – Ioan Moldovan şi Ioan Măcicăşan fiind mobilizaţi. Războiul a pricinuit şi altă daună: rechiziţionarea clopotelor, astfel încât, în 1921 când s-a sfinţit biserica, s-au cumpărat două clopote noi, unul de 50 Kg, altul de 91 Kg turnate de firma „Popescu” din Bucureşti.

Deşi mai erau multe de făcut în interior, din octombrie 1914, slujbele au început să se ţină în noua biserică, sala de clasă în care a fost improvizat un altar, trebuind eliberată pentru folosul şcolii. În 11 octombrie 1914, preotul a oficiat sfinţirea mică a bisericii şi a celebrat Sfânta Liturghie „în prezenţa a tot poporul şi autorităţilor civile din localitate”.

La trei ani după terminarea războiului şi finalizarea lucrărilor, în 21 noiembrie 1921, biserica a fost sfinţită de episcopul Iuliu Hossu in prezenta a 4000 de credincinosi din Citcau si satele invecinate. In anul 1937 biserica a fost pentru prima data restaurata si se pare ca a existat o resfintire. Lucrarile de restaurare au fost executate de Vasile Costin din Dej.

In 1938 parohia cumpara doua clopote care se afla si astazi in turnul bisericii. In anul 1950 biserica este supusa unui nou proces de reparatii şi dotări : s-au făcut în 1954 (poartă de fier la drum), 1957 (ferestre la turn) şi 1959 (acoperiş, lucrare executată de Cooperativa „Dezrobirea” din Dej). În acelaşi an, 1957, Pop Aurel din Dej, a făcut instalaţia electrică din interiorul bisericii, în vederea conectării la reţea. Reparaţii la interior şi exterior a făcut în 1960 Laszlo Iosif din Dej, costul lucrărilor fiind suportat de 311 credincioşi care au donat diferite sume de bani.

Vineri, 16 august 1963, o furtună violentă a spart geamurile, internitul de pe acoperiş şi a deplasat turnul. Apa a pătruns în interior şi a distrus zugrăveala. Intervenţia pentru remedierea distrugerilor a fost promptă şi eficientă, printre cei implicaţi în această lucrare numărându-se şi Băban Vasile care a efectuat cea mai dificilă operaţie: îndreptarea turnului. Un ajutor preţios care a grăbit finalizarea lucrării, a venit din partea Episcopiei care a trimis 10.000 lei.

Alte reparaţii şi dotări s-au făcut în 1964 (gard din plăci de beton armat în jurul bisericii executat de CAP. „Progresul” Cîţcău), 1966 (trotuar de la şosea până la intrarea în biserică, porţi de fier, tablă pe turlă), 1968 (răstignire în faţa bisericii) şi 1969 (19 bănci în interior). În noiembrie 1972, inginerii T. Damaschin şi Gavril Suciu de la Eparhie au întocmit, la cererea parohiei, un proiect pentru repararea bisericii în exterior, respectiv tencuirea cu ciment alb, repararea jgheaburilor, vopsirea tablei de pe acoperiş, protejarea fundaţiei cu un trotuar din dale de ciment. Lucrarea a fost executată în cursul anului 1973 de meşterul Gligor Matei din satul Inoc, comuna Unirea ,judeţul Alba. Ferestrele de lemn au fost înlocuite cu altele de fier, confecţionate la Atelierul CAP-ului Cîţcău. Intre anii 1977-1978 biserica a fost pictata in ulei intr-un stil neorenascentist de catre pictorul Stefan Calopareanu de la Craiova. In 22 octombrie 1978 in urma receptionarii definitive a picturii biserica a fost resfintita de catre P.S. Iustinian – Episcopul vicar al Clujului insotit de vicarul administrativ Alexandru Moraru si Protopopul Dejului Teofil Herineanu intr-un sobor alcatuit din preotii din vecinatatea Citcaului. In 24 august 1997 biserica a fost din nou resfintita in urma unui amplu proces de restaurare in exterior si acoperis. Lucrarile au fost executate de catre mesterii Danciu Gavril din Targu-Lapus si echipa sa , iar  lucrarile de tinichigerie de Muresan Stefan din Gostila. Tot in acest an s-a construit si gardul care impresmuieste biserica. Resfintirea bisericii a fost savarsita de catre I.P.S Bartolomeu Anania Arhiepiscopul Vadului , Feleacului si Clujului in prezenta unui numeros sobor de preoti si a unui numar impresionant de credinciosi. In anul 2003 a fost introdus gazul metan in biserica . Biserica a fost dotata cu statie de sonorizare , cu echipamente de supraveghere , cu instalatie automatizata pentru tras clopotele . De asemenea a fost inlocuit pavimentul si schimbate geamurile si usile. Au fost inlocuite scaunele din biserica. In anul 2010 si 2011 a fost inlocuit acoperisul de pe turn si de pe biserica . Lucrarile au fost executate de catre echipa mesterului Groza de la Dej.

Despre părintele Ioan Marginean :

S-a nascut la 20 martie 1954 in satul Malut judetul Bistrita-Nasaud , a absolvit Liceul teoretic Beclean in 1973.Intre 1973-1977 a fost student al Institutului Teologic de grad Universitar Sibiu pe care l-a absolvit in anul 1977.In 1977 s-a casatorit cu Lupsa Angela din localitatea Riul-Sadului jud. Sibiu , a fost hirotonit pe seama parohiei Bunesti jud.Cluj la data de 1 august 1977 de I.P.S Teofil Herineanu . La 1 martie 1983 a fost transferat la parohia Citcau jud.Cluj .

 

Este preot ortodox de 30 de ani în comuna Câțcău, județul Cluj. Printre realizările profesionale se pot enumera: proiectarea şi construirea casei parohiale din Câţcău, pictarea bisericii din satul Muncel, restaurare în terasit a bisericii din Cîţcău, curatarea si restaurarea picturii din biserica Sfantul Prooroc Ilie si Sfantul Ierarh Nicolae, dotarea bisericii cu toate cartile de cult , introducerea gazului metan , dotarea bisericii cu statie de sonorizare si instalatii de supraveghere , automatizarea clopotelor , inlocuirea acoperisului bisericii , inlocuirea pavimentului , dotarea cu instalatie de iluminat nocturn , realizarea imprejmuirilor bisericii casei parohiale si noului cimitir. In 3 decembrie 1992 a fost distins cu rangul de iconom si dreptul de a purta brau rosu de catre P.S Irineu Bistriteanul. In 20 august 1997 a fost inaltat la rangul de Stavrofor de catre I.P.S Bartolomeu Valeriu Anania. Are gradul profesional I. Intre anii 1990-2000 a predat religia la Scoala Generala Citcau , Scoala Mihai Eminescu Dej , Colegiul National Andrei Muresan Dej. Din anul 2000 este capelan voluntar al Penitenciarului Spital Dej. De asemenea deserveste asistatii din Centrul de Ingrijire si Asistenta din Citcau. In plan cultural preotul Marginean desfasoara o bogata activitate.

Activitatea culturală: preotul Mărginean Ioan are o activitate însemnată în viața culturală a municipiului Dej, a redactat mai multe articole teologice, omiletice, istorice şi literare în mai multe publicaţii culturale, reviste sau cotidiene. De-a lungul timpului a publicat mai multe cărţi ca autor: Anotimpul din Patmos , versuri 2010 , Monolog lângă lampă (poezii), postfaţă Ion Mureşan, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2006, Pasărea din cerul gurii (poezii), prefaţă Ioan Pintea, Ed. Astra-Dej, 2004; Inevitabila călătorie (poezii), postfaţă Ion Mureşan, Ed. Ed. Risoprint, Cluj-Napoca , 2002; A fost coautor al lucrării, Cîţcău – o comună europeană (monografie, coautor), Ed. Glasul, Huedin, 2002; Este prezent în Antologii precum: Izbăvitorul meu (antologie de poezie, proză şi muzică religioasă, coord. V. Anghelescu), Ed. Sieben Publishing, Bucureşti, p. 32-33,2007 ; Peregrini prin timp (antologie a Cenaclului Literar Octavian Goga, Cluj-Napoca), Ed. Eurograph, Cluj-Napoca, p. 215-219,2007 ; Nexus (editorial al şcolilor din Beclean, o carte gândită şi alcătuită de C. Cotuţiu, ajutat de A. Podaru), Ed. Eikon, Beclean, p. 249-254, 2006;  Personalităţi ale românilor şi faptele lor 1950-2000 (coord. C. Toni Dârţu), Casa de Editură Venus, Iaşi, 2005, pp. 399-417, 2005; Dor de Eminescu (antologie poetică a Astra Dej), Ed. Astra Dej, 2004, pp. 29-22, 2004.

Colaborări: Membru al Societăţii scriitorilor din judeţul Bistriţa-Năsău; Membru al Cenaculum, Beclean; Membru Fondator al Clubul Cultural Euphorion Dej si presedinte al acestuia , producător de emisiuni culturale la TV Someș, Transilvania Chanel . Timp de 3 ani din biserica parohiala Citcau a fost transmisa pe Somes TV Sfanta Liturghie.

Premii: Diploma Luca Onul la Concursul Naţional de poezie G. Coşbuc, din cadrul , ed. XX, 21-22 oct. 2004, Bistriţa , Premiul pentru poezie pe anul 2010 acordat de Societatea Scriitorilor din jud.Bistrita-Nasaud.