Sâmbătă, 28 iunie 2025, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul Vadului, Feleacului și Clujului și Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, a slujit la Mănăstirea „Ștefan Vodă” de la Vad, județul Cluj, ctitoria Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, care şi-a serbat cu anticipație hramul. Ștefan cel Mare și Sfânt, domn al Moldovei între anii 1457-1504, este pomenit în calendarul ortodox la data de 2 iulie, iar anul acesta se împlinesc 521 ani de la trecerea sa la Domnul și 33 de ani de când a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română.
Cu acest prilej, la Altarul de vară al mănăstirii, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei a oficiat Sfânta Liturghie, fiind înconjurat de un sobor de clerici. Din sobor au făcut parte: consilierul eparhial pe probleme de misiune și protocol – arhidiaconul Claudiu Grama, protopopul Dejului – preotul Ioan Buftea, starețul Mănăstirii Vad – protosinghelul Nicodim Pop, starețul Mănăstirii „Petru Rareș Vodă” din Ciceu-Corabia – protos. Teofan Timiș, starețul Mănăstirii Escu – protos. Dorotei Ilieșiu, duhovnicul Mănăstirii Cășiel – protos. Serafim Bădilă, duhovnicul Mănăstirii Piatra Fântânele – protos. Gavril Horț, duhovnicul Mănăstirii Strâmba – protos. Paisie Pașcu, precum și alți preoți invitați.
După citirea pericopei evanghelice, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Andrei a rostit un cuvânt de învățătură intitulat „Sfântul Ștefan cel Mare, icoană deplină și curată a sufletului românesc”. Pornind de la versetul scripturistic: „Iubiţilor, punând toată râvna să vă scriu despre mântuirea cea de obşte, simţit-am nevoie să vă scriu şi să vă îndemn ca să luptaţi pentru credinţa dată sfinţilor, odată pentru totdeauna” (Iuda 1, 3), ierarhul a vorbit despre modelul de jertfă și credință al Sfântului Ștefan cel Mare, evidențiind viața, activitatea și virtuțile sale.
https://www.youtube.com/embed/fbIBFKC3IEw?start=310&feature=oembed
La momentul rânduit din cadrul Liturghiei, ierarhul a hirotonit întru diacon pe teologul Răzvan Flavius Pantovici. Acesta urmează a fi hirotonit preot pe seama Parohiei Sărata cu filia Cătălina, din Protopopiatul Dej.
Răspunsurile liturgice au fost date de corul maicilor de la Mănăstirea Piatra Fântânele. La chinonic, corul maicilor a interpretat balada „Când a fost să moară Ștefan”, iar soprana Petra Grad si Marin Grad au interpretat pricesne.
La finalul Liturghiei, pentru întreaga activitate duhovnicească și pastorală, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei l-a hirotesit protosinghel, cu dreptul de a purta crucea pectorală, pe ieromonahul Arsenie Oșovei, viețuitor în cadrul așezământului monahal. De asemenea, tuturor copiilor și tinerilor prezenți le-a oferit cărți duhovnicești.
Părintele stareț Nicodim Pop a mulțumit ierarhului pentru prezență și binecuvântare, precum și tuturor celor prezenți la hramul mănăstirii.
Sfânta Liturghie a fost oficiată în prezența a numeroși credincioși, precum și a oficialităților militare și civile, printre care s-au aflat prefectul județului Cluj, Maria Forna, și academicianul Marius Porumb, membru titular al Academiei Române.
https://www.youtube.com/embed/PRPP28U7PEc?feature=oembed
Două mănăstiri din Arhiepiscopia Clujului sunt de obârșie ștefaniană
Sfântul Ștefan cel Mare, domn al Moldovei între anii 1457-1504, a ctitorit foarte multe biserici și mănăstiri, pe care nu doar că le-a construit, ci le-a și dotat și împodobit cu cele necesare. Tradiția menționează 40 de ctitorii ștefaniene, însă atestate documentar există doar 30, printre care se numără și ctitoriile de la Feleac și Vad din județul Cluj. În anul 1992, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat pe Ștefan cel Mare, stabilind ziua cinstirii sale pe 2 iulie.
- Mănăstirea Vad
Mănăstirea „Ștefan Vodă” de la Vad, ctitorie ștefaniană, a fost reactivată în toamna anului 2011, la inițiativa Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Andrei. Cu această ocazie, mănăstirea a fost pusă sub patronajul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, primind un al doilea hram. Tot atunci, așezământul monahal a primit în administrare și biserica monument istoric din localitatea Vad, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, fiind transformată în biserică de mănăstire. În această localitate a existat o mănăstire încă din secolul al XV-lea, care a funcționat ca centru episcopal, de unde provine și denumirea actuală a Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.
În prezent, mănăstirea se află în proces de rectitorire, lucrându-se la ansamblul monahal.
Obștea așezământului monahal este condusă de starețul Nicodim Pop.
- Mănăstirea Feleac
De asemenea, Biserica din Feleac – monument istoric, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, este tot o ctitorie a Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, construită în jurul anului 1488, în timpul păstoririi Arhiepiscopului Daniil. Reînființarea mănăstirii s-a hotărât în anul 1991, la dorința enoriașilor din localitatea Feleacu, județul Cluj, și la cererea Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, în vremea păstoririi vrednicului de pomenire Arhiepiscop Teofil Herineanu. Mănăstirea are și statut de parohie pentru credincioșii din localitate, paroh și stareț fiind arhimandritul Alexandru Ghenț.
Complexul monahal din Feleacu cuprinde, pe lângă cele două biserici (biserica monument istoric, cu hramul „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, și biserica nouă, cu hramul „Sfânta Troiță”), un paraclis închinat Sfântului Voievod Ștefan cel Mare al Moldovei, un corp de chilii, stăreția și casa parohială din localitate, precum și o casă-muzeu și o bibliotecă cu aproximativ 3.000 de volume.
Citește mai multe despre Povestea ctitoriilor ștefaniene în eparhia de la Vad și Feleac
Mitropolia Clujului, de obârșie ștefaniană
La data de 25 martie 2006, la sărbătoarea Bunei Vestiri, a luat ființă în mod festiv Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, devenită ulterior Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului. Evenimentul naşterii noii Mitropolii transilvănene, de obârșie ștefaniană (Mitropolia de la Feleac, secolul al XV-lea), este ancorat în viziunea și voința istorică exprimată de Sfântul Ierarh Andrei Șaguna, de Patriarhul Miron Cristea, de Octavian Goga și de alte personalități ale vremii.
Mai multe fotografii AICI
Text și foto: Darius Echim / Mitropolia Clujului
