Sari la conținut

Credincioși ai parohiei Dej I, în pelerinaj la mănăstiri

Joi, 27 august 2015, un grup de 50 de credincioși de la Parohia Ortodoxă Română Dej I, a făcut un pelerinaj la Mănăstirea Prislop din Țara Hațegului dar și la alte două locuri de rugăciune și reculegere din județul Alba.

Credincioșii dejeni s-au alăturat miilor de pelerini veniți din toată țara la Prislop pentru a se închina la mormântul Părintelui Arsenie Boca, unul dintre marii duhovnici ai românilor. Și credincioșii din Dej, au așteptat în liniște, dar cu emoție și bucurie, ca să treacă pe la mormântul Părintelui Arsenie situat mai sus de biserica mănăstirii, într-o frumoasă poiană din cimitirul unde se odihnesc și multe monahii care au viețuit și s-au nevoit la Mănăstirea Prislop.

kr

O dată ajunși sus pe deal, pelerinii s-au închinat și au sărutat frumoasa cruce de lemn sculptată din incinta foișorului care adăpostește de ceva vreme locul de veci al marelui duhovnic Arsenie Boca. Cu pace în suflete și cu bucuria că au ajuns la Părintele Arsenie, credincioșii au mers să se închine și la peștera Sfântului Ioan de la Prislop, un mare monah sihastru care a trăit retras în osteneli și rugăciuni în chilia sa săpată în piatră, în apropiere de Mănăstirea Prislop, în secolele XV-XVI. A fost canonizat în 1992 de către Biserica Ortodoxă Romană.

Mulți alți călugări cu viață sfântă din Transilvania și de peste Carpați s-au nevoit între secolele XV și XVIII  la Mănăstirea Prislop, ctitorie a Sfântului Nicodim de la Tismana. Iată un motiv în plus pentru credincioși de a reveni la Mănăstirea Prislop care a devenit unul dintre cele mai frecventate locuri de pelerinaj din România. Pelerinii din Dej au mai zăbovit în incinta acestei mănăstiri încărcate de sfințenie pentru a se ruga și în mica biserică  a mănăstirii și pentru a admira icoanele împărătești pictate de Părintele Arsenie Boca.

kr

Următorul popas a fost la Schitul ,,Înălțarea Sfintei Cruci” de la Aiud, construit pe locul numit ,,Râpa Robilor” din cimitirul orașului, în amintirea deținuților politici din vremea comunismului, care au murit în temuta închisoare din Aiud. Înmormântarea deținuților se făcea noaptea, fără să li se pună cruce la căpătâi. Aici, unde morții sunt neidentificați, de multe ori azvârliți în gropi comune, numai crucile acestui monument le veghează somnul, după cum spunea inginerul Gheorghe Brahonschi, în 1992, când s-au început lucrările la monument.

Slujba de sfințire a monumentului care adăpostește schitul de la Aiud, a fost săvârșită în ziua Înălțării Sfintei Cruci, la 14 septembrie 2000, de către vrednicul de pomenire Mitropolit Bartolomeu al Clujului, împreună cu un sobor de preoți, toți trecuți pe la Aiud și prin alte temnițe comuniste.

În partea de sus a monumentului-schit se află un paraclis în care se oficiază sfintele slujbe. Pereții laterali sunt acoperiți de numele gravate în marmură ale celor morți în chinurile temniței iar în partea de jos a monumentului, cu intrare separată, osuarul impresionează profund cu craniile și osemintele unora dintre cei ce și-au găsit sfârșitul tragic în celulele groazei de la Aiud. În imediata apropiere a Schitului se află în construcție o mănăstire care face parte din proiectul ,,Memorialul Aiud” alături de un Centru de Cercetare Martirologică menit să clarifice o serie de aspecte istorice controversate legate de faptele petrecute în timpul regimului comunist. Pelerinii au primit la încheierea vizitei ulei sfințit tămăduitor de la candela care arde neîncetat în Schitul de la Aiud.

kr

Cel de-al treilea popas al pelerinilor dejeni a fost la frumoasa Mănăstire ,,Sfântul Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir” din comuna Dumbrava, situată la limita dintre județele Alba și Cluj între localitățile Unirea (4 km) și Turda (15 km), pe o colină la o distanță de aproximativ 1 km. de drumul european E 81.

Mănăstirea impresionează încă de la intrare prin mulțimea florilor și amenajarea peisagistică de excepție, în care nu lipsesc diverse obiecte sculptate în lemn cu multă artă și chiar o  cascadă mică  ce-și revarsă apa în bazinul înconjurat de flori multicolore dintre cele două biserici frumoase ale sfântului lăcaș. Dar și mai mult, acest colț de rai impresionează prin rugăciunea care se îmbină cu munca, prin slujirea lui Dumnezeu întregită în mod pilduitor de slujirea semenilor, mai ales a celor aflați în dificultate.

Piatra de temelie a acestei mănăstiri a fost pusă la 26 octombrie 1996 de către Arhiepiscopul Alba Iuliei de la acea vreme, I.P.S. Andrei, pe locul unde în anul 1703 preotul Ioan a fost martirizat pentru apărarea dreptei credințe. Astăzi, mănăstirea construită în formă de cetate are o biserica nouă, frumoasă și impunătoare. Așezământul monahal de la Dumbrava nu se rezumă însă numai la curtea mănăstirii, la biserici și chilii. În imediata apropiere a zidurilor sale s-a dezvoltat, prin lucrarea filantropică a Bisericii, o adevărată comunitate din care fac parte copii și adolescenți, unii orfani, mame aflate în dificultate, bătrâni cu neputințe cărora li se adaugă maicile ce se nevoiesc cu smerenie.

Acest mic ,,sat” alcătuit din mai multe centre și cămine ridicate lângă mănăstire constituie, de fapt, unul dintre cele mai mari centre sociale din țară și este coordonat de Părintele Arhimandrit Vasile Crișan, duhovnicul Mănăstirii Dumbrava. Așezământul monahal-social de la Dumbrava are și alte puncte de atracție pentru copii, cum ar fi locurile de joacă sau sălașul animalelor cu căprioare, păuni, curcani, găini, ș.a.m.d. sau pentru agricultorii dornici să vadă serele de legume model, ce asigură o bună parte din necesarul de hrană pentru comunitate.

Pelerinii din Dej s-au închinat cu multă evlavie și în această sfântă mănăstire și au făcut donații pentru a sprijini centrul social al mănăstirii iar la plecare nu mică le-a fost bucuria să-l vadă la poartă chiar pe Părintele Arhimandrit Vasile care i-a binecuvântat pe toți.

Acest pelerinaj s-a constituit ca o încununare a activităților catehetice precum și a activităților duhovnicești. Pelerinajul a fost și o bună oportunitate de socializare a credincioșilor și de întărire a legăturilor de prietenie dintre ei. Parohia își propune ca astfel de activități să mai fie organizate.